Fericiti…

Asa cum marele teolog Giovani Papini spunea, „cuvantarea de pe munte e cea mai trainica indrepatire a oamenilor sa se bucure de viata. Indreptatirea dainuirii lor in nemarginirea lumilor. Patenta demnitatii noastre de fiinte inzestrate cu suflet. Zalogul ca vom putea sa ne ridicam mai presus de noi insine, sa fim nu numai oameni.

Cine a citit-o o singura data si n-a simtit, macar in fugara clipa a citirii, un fior de recunascatoare duiosie, un inceput de plans in fundul inimii, o sfarseala de iubire si cainta, o nevoie nelamuritoare dar cotropitoare, de a face ceva pentru ca vorbele acelea sa nu fie doar vorbe, pentru ca acea cuvantare sa nu fie numai sunet si semn, ci nadejde apropiata, viata vie in toti cei vii, adevar pentru toata lumea – cine a citit o singura data si n-a simtit asa, nu-i altul sa nemerite ca el iubirea; caci toata iubirea oamenilor n-ar fi in stare sa-l mai despagubeasca vreo-data pt tot ceea ce a pierdut”.

Cu acest gand va invit sa patrundem impreuna in profunzimea extraordinara a fericirilor.. descoperind mesajul atat de simplu si de luminos care ne poate ajuta sa fim cu adevarat fericiti :).

Evanghelia dupa Matei, cap. 5:3-12

v.3 Fericiti cei saraci cu duhul, caci a lor este Imparatia cerurilor!

Saraci cu duhul sunt cei ce au deplina si indurerata stiinta despre saracia lor sufleteasca, despre putinatatea binelui salasluit in noi toti, despre lipsa morala in care zac cei mai multi. Doar saracii care se stiu cu adevarat saraci, patimesc din pricina saraciei lor si patimind, se silesc sa o inlature. Aceia dar care se vor marturisi saraci si vor patimi ca sa dobandeasca acea bogatie adevarata care-i desavarsirea, vor ajunge sfinti ca Dumnezeu si a lor va fi imparatia cerurilor. Vedem asadar ca „saraci cu duhul” nu se refera la oamenii fara minte (asa cum multi au inteles aceste cuvinte) si nici la saracia fizica, materiala (desi Isus a iubit atat de mult pe cei saraci, incercand sa-i conduca spre adevarata bogatie), ci la acea stare necesara pocaintei autentice, fara de care nu putem sa primim inlauntrul nostru neprihanirea data prin Hristos.

v.4 Fericiti  cei ce plang, caci ei vor fi mangaiati!

Indureratii, plansii, cei carora le e sila de ei insisi si le e mila de oameni, ce ce nu traiesc in tolanita si imbatata pacatosenie a vietii de rand, ce-si plang nefericirea lor si pe-a fratilor, plang straduintele zadarnicite; cei ce plang ocarile de care au avut parte in loc sa-si mareasca chinul prin razbunari si plang raul pe care l-au facut, binele pe care l-ar fi putut face si nu l-au facut; cei ce nu deznadajduiesc pierzand o comoara tangibila, ci se straduiesc sa le descopere pe cele nevazute; cei ce plang isi grabesc prin lacrimi pocainta si li se cuvine sa aiba parte intr-o zi de mangaiere…

v 5. Fericiti  cei blanzi, caci ei vor mosteni pamantul!

In vorbirea messianica „a mosteni pamantul” inseamna a fi partas la noua Imparatie. Cei blanzi sunt cei ce indura convietuirea cu cei rai si cu ei insisi, adesea mai greu de indurat, cei ce nu se razvratesc impotriva railor, ci-i biruie prin duiosie; si nu se infurie la cele dintai necazuri, ci rapun dusmanul din sufletul lor prin acea statornicie potolita, care dovedeste mai multa tarie sufleteasca decat furia stearpa si iscata ca din senin. Sunt la fel apei, care-i placuta la pipait si se da la o parte din fata oricui, dar urca incet, tacuta se revarsa si pe indelete surpa cu rabdarea anilor, stancile cele mai tari.

v. 6 Fericiti cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati!

Drept, pe limba psalmistilor si a proorocilor, e cel ce traieste dupa voia lui Dumnezeu, a supremului arhetip al oricarei desavarsiri. Cel care traieste dupa Legea Legilor, pe care Iisus o cuprinde toata intr-o singura porunca: iubeste-i pe toti oamenii, apropiati si indepartati, pe cei din tara ta si pe straini, prieteni si dusmani. Cei ce patimesc ne-ncetat de apriga dorinta a unei astfel de dreptati, vor fi indestulati in Imparatia Cerurilor. Chiar daca nu vor izbuti sa fie in totul desavarsiti, multe li se vor trece cu vederea pentru ceea ce-au patimit.

v. 7 Fericiti  cei milostivi, caci ei vor avea parte de mila!

savarsim mereu pacate impotriva sufletului, iar aceste pacate ne vor fi iertate numai daca si noi le vom ierta pe cele savarsite impotriva noastra.  „Ce veti face unuia cat de mic dintre voi, mi se va face mie”. daca ne vom indura de semenii nostri, vom putea sa avem mila de noi insine; numai daca vom uita raul pe care ni-l fac altii, va ierta Dumnezeu ceea ce facem noi noua insine.

v. 8 Fericiti cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu!

Sunt curati cu inima cei ce nu cunosc alta dorinta decat ravna desavarsirii, alta desfatare decat izbanda asupra raului, care nu-si pangaresc mintea si inima cu pofte lumesti care il necinstesc pe Hristosul din ei insisi.

v. 9 Fericiti cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati fii ai lui Dumnezeu!

Impaciuitori sunt cei ce aduc binele in casa raului, cei care statornicesc pacea acolo unde se invrajbesc razboaiele. Geneza oricarui razboi e iubirea de sine – „iubire” ce se schimba in indragirea bogatiilor, in trufia celui invins,  in pizma pe cel ce are mai mult, in ura fata de cei umili –  iar noua Lege vine sa propovaduiasca ura de sine (fata de firea noastra), dispretuirea avutiilor ce se pot masura, iubirea fata de toate fapturile, chiar si de cele care ne urasc. Pasnicii care propovaduiesc si dau dovada acestei iubiri, smulg radacina razboaielor; atunci cand toti oamenii isi vor iubi fratii mai mult decat pe ei insisi, nu vor mai fi razboaie nici de cucerire, nici cu vorba, nici cu pumnul, nici de la om la om, nici de la popor la popor. Impaciuitorii vor potoli pamantul.

v. 10 Fericiti cei prigoniti din pricina neprihanirii, caci a lor este Imparatia cerurilor!

Din pricina credintei voastre, veti fi torturati in trup, rastigniti in suflet, aruncati in temnite, poate chiar omorati. Dar de va veti invoi sa patimiti ca sa le dati celor de seama voastra acea Dreptate, pe care voi insiva o cautati gemand, napastuirea voastra se va schimba in dreptul de a intra in Imparatia Tatalui, a carui binecuvantari nu se pot masura cu nici o suferinta de aici.

v. 11-12 Fericiti veti fi cand, din pricina Mea, oamenii va vor ocora, va vor prigoni si vor spune tot felul de lucruri rele si neadevarate impotriva voastra! bucurati-va si va veseliti, pentru ca rasplata voastra este mare in ceruri; pentru ca asa au prigonit pe proorocii care au fost inainte de voi.

Patimirea este mai ales trupeasca. Va vor lua painea de la gura, va vor lua lumina soarelui, va vor fereca in lanturi, vor cauta sa striveasca madularele. Dar nu le va fi de ajuns. Asteptati-va la injuraturi si invinuiri mincinoase. Nu se vor multumi sa va osandeasca pentru vina ca vreti sa-i schimbati pe oamenii-dobitoace in sfinti. Vor atinge si sufletul: va vor invinui de toate josniciile, va vor lapida cu injuraturi grosolane, porcii vor spune ca sunteti murdari, magarii vor striga ca sunteti prosti, corbii va vor invinui ca mancati starvuri, desfranatii vor rosi din pricina stricaciunii voastre, talharii va vor para ca ati furat. Voi sa va bucurati tot mai mult caci injuratura celor rai este consfintirea bunatatii voastre. Toti proorocii care au vorbit pe pamant au fost batjocoriti de oameni; la fel li se va intampla si celor care vor veni. doar acesta e semnul dupa care se recunosc proorocii: cand, improscati cu noroi si acoperiti de ocari, trec printre oameni zambitori, rostind netulburati prin vorbe ce le spune lor inima.

Bogatii, falosii, indestulatii cu de toate, sangerosii, nedreptii, cei ce rad, cei ce nu simt foamea desavarsirii, cei ce napastuiesc si batjocoresc, nu vor putea intra in Imparatia Cerurilor. Nu vor putea pana ce nu vor fi ei insisi invinsi, transformati, schimbati in alti oameni. cei ce trec drept fericiti dupa parerea lumii, cei pe care lumea-i invidiaza, se ia dupa ei si-i admira, sunt nebanuit mai indepartati de adevarata fericire ca ceilalti, pe care aceeasi lume ii dispretuieste si nu-i poate suferi. prin acest exultant preambul, Iisus a rasturnat ierarhiile lumii; acum, urmandu-si calea, va rasturna valorile vietii si nici o alta revalorizare nu va fi dumnezeiesc-paradoxala ca a sa.

Reclame

Un gând despre &8222;Fericiti…&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s