viata mea in El Alto dupa primele 2 luni

Din nou in El Alto. Am lasat Santiago, cu palmierii si soarele lui, si am revenit la “inaltime”, din nou in cel mai ciudat oras pe care l-am cunoscut pana acum. Viata si-a reluat noul ritm, din nou munca, din nou lupta cu sistemul (asta e partea care ma oboseste cel mai mult). Despre viza: am obtinut din Chile o viza valabila 30 de zile care-mi permite doar sa incep tramítele aici. Incerc sa obtin rezidenta temporala valabila pentru un an, in calitate de misionar in serviciul bisericii catolice (:D). Hahaa… facand o paranteza, ma simt adoptata de biserica catolica, ce bine ca e aproape imposibil de verificat apartenenta la un cult. Nu are sens sa incep sa povestesc ce inseamna lupta cu sistemul de aici, pentru ca o sa ma enervez din nou. Sa spunem doar ca in Romanica noastra draga e bine…

Am inceput din nou si lucrul cu copiii… Munca cu copiii aymara e o provocare enorma pentru mine, din multe puncte de vedere. In primul rand pentru ca pentru ei sunt o straina, “gringa”, si le este greu sa aiba incredere in mine, apoi e limba… spaniola boliviana stalcita vorbita de copii nu e foarte usor de inteles, apoi e vorba de copii, iar eu ca profa ar trebui sa-i invat ceva, chestie care pe ei ii frustreaza la maxim, pentru ca si-ar dori oricand mai mult sa se joace sau sa se mai incaiere putin de la orice chestie. Ah… asta ma oboseste teribil! Se incaiera din orice, si pentru un fir de ata. Dar sunt fericita sa vad mici progrese: au invatat sa spuna multumesc si te rog, au invatat sa faca pace dupa un “razboi” care deseori se soldeaza cu muscaturi, zgarieturi, ochi vineti, etc. Lucrul care ma impresioneaza cel mai mult la ei (o calitate specifica copiilor) este capacitatea de a redeveni imediat prieteni dupa ce cu doar putine minute inainte nu-i puteai separa din bataie. Insa mai am doar 2 saptamani si intru in vacanta. Copiii au intrat deja in vacanta de vara, insa centrul mai continua activitatea inca doua saptamani. Slava Domnului ca nu trebuie sa continuam cu “lenguaje” si “matematica”, ca as fi luat-o razna. De acum inainte doar o sa ne jucam si o sa confectionam diverse decoratiuni pentru Craciun (incerc sa-i introduc putin in spiritul Craciunului, in El Alto nu se simte nimic inca).

In rest… incerc sa ma apropii cat mai mult de tineri, imi doresc ca dupa terminarea vacantei sa lucrez in departamentul de tineret al centrului. Ma chinui de ceva timp sa initiez un grup de rugaciune Taize aici, dar e extrem de difícil. E o mentalitate pe care nu o inteleg: tinerii sunt tare greu de urnit, si daca intr-un final ii faci sa-ti promita ceva, in cele din urma te lasa cu ochii in soare.  Niciodata nu o sa auzi pe cineva spunandu-ti “NU”  (acest cuvant nu exista in vocabularul lor), insa  e extrem de difícil sa-ti dai seama care DA inseamna DA si cand DA inseamna de fapt NU. Pana plec sper sa ma deprind sa disting intre feluritele forme de DA.  Imi pun insa toata nadejdea in Dumnezeu, ca El va putea sa atinga inima oamenilor de aici. Incep sa descopar importanta fundamentala a rugaciunii, a mijlocirii. Poporul asta are nevoie de mijlocire. Atat de multa tristete, atatea vieti distruse, uneori pare ca e un loc fara speranta, tinerii nu au vise, nu au idealuri, pentru ca stiu ca e aproape imposibil sa poti pleca din El Alto… (ma refer la El Alto si nu la Bolivia per total, pentru ca El Alto e intr-adevar o realitate diferita).  Rugati-va va rog pentru acest popor, pentru populatia aymara, pentru copiii si tinerii din Bolivia, din El Alto, ca ei sa cunoasca adevarata pace si libértate pe care le-o poate oferi Hristos, ca sa se distruga odata cercul vicios al familiilor dezbinate din cauza alcoolului, a violentei sau a infidelitatii, ca oamenii sa poata zambi si sa se poata bucura in ciuda greutatilor zilnice…

In rest… sunt fericita… Domnul e prezent, si fiecare zi inseamna o noua lectie! pe curand..

Reclame

Un gând despre &8222;viata mea in El Alto dupa primele 2 luni&8221;

  1. Patricia scumpa, munca de misionariat inseamna in primul rand sacrificii, pentru ca nu poti fi misionara intr-o tara mai dazvoltata decat cea din care provii…iar aceasta experienta sunt convins ca te va intari, in spirit, in credinta, si , desi ne e tare greu departe de tine, deis am dori toti sa fii aici, urmeaza-ti chemarea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s