Ganduri de sfarsit culese din Insula Soarelui


I se spune Isla del Sol (Insula Soarelui) dar i s-ar potrivi cel putin la fel de bine Insula Paradisului, un loc de o frumusete de ti se taie rasuflarea, in mijlocul lacului Titicaca, considerat de inkasi Lacul Sfant. Am avut marea sansa, marea binecuvantare, sa pot vedea cu ochii mei aceste locuri, sa petrec 3 zile de vis pe aceasta insula considerata de inkasi un loc al zeilor. Si orice descriere as face e prea putin pentru a crea imaginea reala a acestor locuri sfinte. Am stat ore intregi contempland lacul, muntii, cerul, oamenii care locuiesc insula si care par ca nu au cunoscut modernitatea (desi sute de straini ii viziteaza cu sau fara voia lor). Si ceea ce simteam uneori este ca Dumnezeu a creat lumea din acel punct. O senzatie atat de stranie ca de acolo a inceput totul. Poate si pentru ca fiind pe insula, simteam ca timpul a disparut, ca viata are cu totul alt ritm, rupt de ritmul alert si stresant al lumii in care traim. Am vazut in oamenii ce locuiesc insula o pace incredibila. In modul de a vorbi, in activitatile zilnice, in zambetul lor. E ceva magic, nu stiu daca e posibil sa traiesti intr-un astfel de decor fara sa te lasi cucerit de serenitate. Daca nu as fi atat de „contaminata” de „sa fac cat mai mult” si as interioriza ceea ce deja intuiesc…ca in viata trebuie uneori sa contemplam, sa ne oprim din „a face” pentru a putea „intelege”, poate nici un loc nu mi s-ar parea mai potrivit pentru a-mi trai viata in simplitate.

https://cassiopeea.wordpress.com/aici-isla-del-sol/

Din ce in ce mai mult realizez ca viata e un dar. Ca Dumnezeu a creat pentru noi toate conditiile necesare ca sa ajungem la cunoasterea si intelegerea profunda a vietii.. doar daca am vrea sa incetam sa ne umplem vietile de nimicuri, sa le umplem de senzatii de fericire, fara sa ne dam seama ca ne multumim cu prea putin… si ca fericirea adevarata se intalneste in simplitate, si e la indemana oricui 🙂

Am intalnit atatea persoane care-si traiesc viata cu rucsacul in spate, descoperind lumea in modul cel mai simplu, alegand mereu cele mai ieftine variante si calatorind din ce reuseau sa vanda (bratari, coliere, tricouri pictate, poezii scrise de mana, portofele din material reciclabil). Mai ales argentineni. Sunt fantastici. Ii recunosti atat de usor, boemi, nonconformisti si… liberi 🙂 E gresit sa-mi doresc asta pt viata mea?

Ah… mai am o saptamana… iar in mine se dau lupte acerbe, contradictorii, invaluite in mod straniu de pace. Pe de o parte e nevoia de ai mei, pe de alta parte, ma doare sa las in urma aceasta viata. Ma doare sa ma despart de aceste locuri, de toti oamenii pe care i-am cunoscut. Dar in acelasi timp am speranta ca acesta a fost doar inceputul… si ca viata mea va fi un lung sir de surprize superbe 🙂

Daca in primele luni doar credinta in Dumnezeu mi-a dat forta sa continui, sa raman…. acum simt ca doar credinta in Dumnezeu imi da puterea sa plec de aici cu inima cat de cat usoara…

Pe curand prieteni… poate azi va fi ultimul meu post din America sau poate o sa va mai scriu unul cu o zi inainte de plecare, daca nu o sa fiu prea melodramatica:)

Va multumesc ca m-ati acompaniat in tot acest timp….

Reclame

8 gânduri despre &8222;Ganduri de sfarsit culese din Insula Soarelui&8221;

  1. E uimitor! Am vazut pozele si pot spune ca e intr-adevar un paradis! Ma bucur pt tine Patricia ca ai avut binecuvantarea de a trai asemena experienta! (si nu ma refer doar la vizitarea insulei ci la toate cele 7 luni de cand esti in Bolivia)
    Intr-adevar cand ne apropiem de Dumnezeu cu o inima dornica de EL, este imposibil ca vietile noastre sa nu fie atinse de Harul Sau, transformindu-ne si uimindu-ne in acelasi timp!
    Multumesc ca ai ales sa imparti si cu noi aceasta minunata experienta, deschizind in fata ochilor nostri universuri uimitoare! (geografic si uman)
    Sa fii binecuvantata mai departe cu o inima vesela si multa, multa pace..
    P.S. Sa ai o calatorie safe la intoarcerea acasa! Zbor lin, fata minunata 😉

  2. Iti multumesc pentru ca ai ales sa ne descrii si noua acele locuri minunate in care ai reusit sa ajungi .Astfel si noi am putut vedea ,cu ochii mintii ,minunile naturale ale lumii si cit de frumos a creat Dumnezeu acesta Planeta pe care noi o distrungem cu buna stiinta .Drum bun spre casa Patricia ! Sper sa ne revedem cit de curind .

  3. Sa traiesti! Toti visam sa fim liberi…
    Ai mare dreptate cand spui ca ne umplem viata cu nimicuri… cea mai frumoasa viata, dupa parerea mea, este cea traita de argentinienii de care spuneai… este extraordinar sa reusesti sa te gasesti pe tine in tine si nu in lucruri de nimic… as vrea sa fiu argetinian…cu rucsacul in spate… succes in continuare!

  4. Va multumesc prieteni dragi pentru gandurile voastre. Maine la ora asta o sa fiu deja in avion, si recunosc ca ma incearca pe langa bucuria revederii celor dragi, si sentimente de nostalgie si tristete pt tot ce las aici. Cand am plecat eram trista pt ce lasam acolo, acum ca plec de aici sunt trista pt ce las aici… asta e procesul, nu? Insa bucuria profunda a „intamplatului” nu mi-o poate lua nimeni. See you all soon!

  5. Bine ai revenit, Pati. Intamplarea face ca poimaine sa plec eu.

    As fi vrut sa te vad. As fi vrut sa te rog un lucru mare pentru mine. Oricum ar fi, sa nu ma uiti, te rog.

    • Oana… daca ai timp, pe mine m-ar bucura sa ne vedem inainte de a pleca tu. A propos… unde pleci? Cat despre uitat… imposibil de facut asta 🙂 stim noi de ce (sau stiu eu). pe curand sper!

  6. Ai strâns in ochii tai o avere nepretuita…care nu poate fi pierdută căci inima ta e un paznic vesnic treaz..:)sunt fericita ca am putut vedea si simți prin tine acele minuni…

    • Ah scumpa mea… gandurile tale imi fac mult bine! Din pacate parca trecerea timpului disipa toate urmele. Am recitit si eu acum acest post si mi-am dat seama ca e atat de greu sa pazesti ce ai primit, traind totusi in ritmul normal al vietii. Uneori tanjesc sa ma intorc la ritmul bastinasilor din Isla del Sol, mi-e dor de simplitate…
      „Mi-e dor” e un cuvant care ma caracterizeaza in ultimul timp. sunt perioade (cateva zile) in care incerc sa ma intorc cu mintea, cu inima, cu tot ce vibreaza in fiinta mea, in acele locuri binecuvantate. Si ma rog ca odata sa o pot face in mod deplin!
      Iti multumesc Simona mea pt tot!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s