Vise naruite

Imagine

Se intampla in viata sa ajungi in acel punct in care ai senzatia ca tot ce stiai ca este real pentru tine, nu mai exista; ca fericirea este un concept strain de tine; ca durerea care-ti copleseste inima este atat de puternica incat nu va mai trece niciodata. Cu totii am experimentat macar o data in viata o durere atat de mare incat am simtit ca viata nu merita traita. Iar daca pana acum am fost scutiti de o astfel de experienta, pana la sfarsitul vietii cu siguranta vom trece printr-o astfel de vale. Si oricat de ciudat ar parea, lucrul acesta e cat se poate de normal. Face parte din viata…

Suntem bombardati din toate partile cu mesaje de genul: „Traieste-ti visul!”; „Nu renunta la visele tale” si alte asemenea slogane care au ca scop mobilizarea intregii noastre fiinte spre un scop bine determinat. In principiu, nu vad nimic rau in a lupta pentru visele in care crezi. Doar ca, uneori, independent de voia noastra, cele mai mari vise se naruie, lasand in loc confuzie si instabilitate.

Sunt cateva vise care cred eu, se potrivesc aproape tuturor oamenilor. Cu totii visam la familii fericite, la o sanatate buna macar pana la batranete (pentru noi si pentru cei dragi), la job-uri care sa ne satisfaca nevoia de semnificatie si eventual si cea de securitate financiara, la vieti implinite (asa cum intelege fiecare implinirea). Apoi, sunt acele vise specifice, care ne diferentiaza. Eu de exemplu, visez sa calatoresc in toata lumea, sa cunosc locuri si oameni despre care doar am citit. Visez sa fac ceva semnificativ cu viata mea, amprenta care ramane in urma mea sa fie o marturie a unei vieti traite cu scop, pentru ceilalti (recunosc, am un pic din „mitul salvatorului”).

Si totusi, ce se intampla atunci cand dintr-o data, cele mai adanci dorinte ale noastre se spulbera? Cand aflam ca suferim de o boala incurabila? Sau ca am pierdut tot? Sau ca cineva drag, foarte drag, ne paraseste? Ce se intampla atunci cand din toate visele noastre au ramas doar cioburi care nu pot fi lipite?

O reactie care urmeaza celei de haos, de durere de nesuportat, este pentru cei mai multi, incercarea disperata de a ajunge prin orice mod sa „se simta din nou bine”. Incercam sa compensam lipsa prin lucruri care sa ne readuca in acea zona de stabilitate emotionala in care sa putem spune…”ma simt bine!”. Unii dintre noi, se refugiaza in munca. Altii, se refugiaza in alcool, droguri sau sex. Altii, mai „evoluati” spiritual, cauta acele activitati care sa ii faca sa se simta semnificativi pentru cei din jur (se apuca de voluntariat de exemplu).

Dar daca nu ar trebui sa facem tot ce tine de noi sa ajungem din nou la starea de echilibru anterioara? Daca viata noastra trebuie pur si simplu sa se schimbe, iar durerea trebuie traita si consumata pana cand va lasa loc bucuriei (acea bucurie autentica, care nu mai depinde de contexte exterioare)?

Exista cu adevarat un scop ascuns al durerii? Si poate fi acest scop tocmai cunoasterea bucuriei profunde?

Sunt intrebari „tari” la care autorul Larry Crab incearca sa raspunda in cartea lui, „Vise naruite”. E o carte care te confrunta cu umbrele cele mai ascunse din sufletul tau, dar la sfarsitul careia, vei putea spune poate pentru prima data, „Doamne, iti multumesc ca ai ingaduit contexte de suferinta in viata mea, pentru ca prin ele am avut ocazia sa accesez o forma de bucurie care nu se compara cu nimic…”

Reclame

4 gânduri despre &8222;Vise naruite&8221;

    • Multumesc. Cartea se gaseste pe kerigma.ro si costa 17 lei. Sauuu… se poate imprumuta! Oricum, merita citita! Daca nu pentru alt motiv, macar pentru acela de a oferi o noua perspectiva problematicii durerii…
      O zi senina, in ciuda vremii urate de afara 🙂

      • Multumesc! Sa ai si tu o zi senina pe dinăuntru:)
        De o vreme ma tot informez in privinta visurilor naruite, durerii, a depresiei. Am citit o carte de C.S. Lewis tocmai cu tema „Problema durerii”, in cazul in care iti starneste interesul tema asta.

      • C.S. Lewis este unul din autorii mei preferati. Insa Problematica durerii nu am citit-o pana acum. Multumesc pentru recomandare. Din aceeasi serie mai face parte si Dezamagit de Dumnezeu de Philip Yancey. O carte foarte bine scrisa. Dumnezeu sa ne calauzeasca in a-L iubi chiar si atunci cand toate visele noastre sa naruie si nu ne mai ramane nimic altceva in afara de EL!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s